Categories
PROIECTE

Scoala gimnaziala POLYCOLOR

Populația celui mai mare oraș al României a scăzut constant în ultimele decenii, cel puțin în
statisticile oficiale. Potrivit datelor furnizate de INS, municipiul București avea 1.844.576 de
locuitori la 1 ianuarie 2016. Populația e în scădere față de cel mai recent Recensământ al
Populației și Locuințelor (RPL), din 2011, când în Capitală erau înregistrați 1.883.4254 de
locuitori. Cifra e cu 2,2% mai mică decât în 2002, când recensământul arătase 1.926.334 de
locuitori.

Față de alte orașe, Capitala are un procent mai scăzut de tineri: sunt aici 24,4% locuitori cu
vârste cuprinse între 0 și 24 de ani, spre deosebire de județul Iași, de exemplu, acolo unde
această categorie de populație reprezintă 33,9%8. Bucureștiul recuperează însă față de alte
structuri administrative când vine vorba de populația activă: 61,1% dintre locuitori au vârste
cuprinse între 25 și 64 de ani, față de 52,2% în Iași. Asta pentru că orașul are o capacitate de
atracție foarte mare odată ce tinerii încep să-și caute de muncă.
De-a lungul anului 2015, în municipiul București s-au născut 19.148 de copii. Distribuția pe
sectoare arată astfel: Sectorul 1 – 2.174 de nou-născuți, Sectorul 2 – 3.360, Sectorul 3 – 4.415,
Sectorul 4 – 2.824, Sectorul 5 – 2.745, Sectorul 6 – 3.630.

Cum arată însă cifrele absolute? În 2015, Bucureștiul avea 72.105 rezidenți cu vârsta cuprinsă
între 15 și 19 ani și 90.162 rezidenți cu vârsta cuprinsă între 20 și 24 de ani. Numărul celor care
nu împliniseră vârsta majoratului era de 308.053 de persoane. Populația activă era structurată
astfel: 173.034 rezidenți cu vârste între 25 și 29 de ani, 191.196 cu vârste între 30-34 de ani,
211.154 cu vârste între 35 și 39 de ani, 164.550 între 40 și 44 de ani, 174.906 între 45 și 49 de
ani și 118.401 între 50 și 54 de ani. Se observă că cel mai numeros eșantion al populației active
e al celor născuți imediat după adoptarea decretului din 1966 care interzicea practic avorturile în
România.

Pentru a preveni aceste statistici si a le solutiona, am propus o dezvoltare in parcelarul Teodor
Pallady prin amplasarea a mai multor dotari publice in asa fel incat sa revitaliza si sa crestem
calitatea locuiri din cartier.

In acest sit am propus o școala gimnaziala din cauza lipsei institutiilor de invatamand pe o
distanta mai mica de 1 km. Acest fapt a dus la organizarea si dotarea cu diverse activitati
sportive / culturale / in aer liver ce pot anima cartierul si reda un caracter zonei. Avantajul adus
de acesta spina verde ce traverseaza întregul parcelar, e pus in valuare prin amplasarea
diverselor functiuni publice . Prin urmare, m-am folosit de acest centru de interes pentru a
amplasa cat mai aproape scoala gimnaziala de acestea.

Tipul de functionare a Scolii Gimnaziale Polycolor este una diferita fata de restul scolilor,
aceasta avand posibilitatea de a sustine cursurile si in aer liber. Idea s-a dezvoltat pe fondul
evenimentelor din ultima perioada ( COVID-19 ) , ridicand niste probleme asupra raspandirii
bolii in unitatile de invatamant. Probleme asemanatoare s-au intamplat si in istorie , una dintre
exemple fiind tuberculoza din anii 1930 din Germania si nu numai. In acea perioada, specialistii
au sustinut ca pentru a putea sustine educatia copiilor si de a combate tuberculoza, s-au gasit
solutii in realizarea unitatilor scolare cu ore sustinute in curtea scolii . Pe fondul acestor cercetari
s-a bazat proiectul , astfel realizand o scoala gimnaziala de cartier Polycolor , supraetajata, cu
posibilitatea ca fiecare clasa sa isi poata sustine cursurile si in aer liber , protejati de un mediu
natural , tropic pentru studio si educare.